crăpătură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină crepatura.

Pronunție

  • AFI: /krə.pə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
crăpătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crăpătură crăpături
Articulat crăpătura crăpăturile
Dativ-Genitiv crăpăturii crăpăturilor
Vocativ crăpătură crăpăturilor
  1. deschizătură; plesnitură; spărtură, fisură.
  2. spațiu îngust, între o ușă, o fereastră etc. (întredeschisă) și tocul respectiv; întredeschise.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe