crăpătură
Etimologie
Din latină crepatura.
Pronunție
- AFI: /krə.pə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului crăpătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | crăpătură | crăpături |
| Articulat | crăpătura | crăpăturile |
| Genitiv-Dativ | crăpăturii | crăpăturilor |
| Vocativ | crăpătură | crăpăturilor |
- deschizătură; plesnitură; spărtură, fisură.
- spațiu îngust, între o ușă, o fereastră etc. (întredeschisă) și tocul respectiv; întredeschise.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online