crainte

De la Wikționar, dicționarul liber

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul craindre.

Pronunție

  • AFI: /kʁɛ̃t/


Substantiv

crainte f., craintes pl.

  1. frică, teamă, spaimă
    Jeter de la crainte dans l'esprit, dans l'âme. - Être saisi, pénétré, rempli de crainte. - Mouvement de crainte.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Expresii

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=crainte&oldid=868754”