teamă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Teamă

română

Etimologie

Derivat regresiv din verbul a (se) teme.

Pronunție

  • AFI: /'te̯a.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
teamă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ teamă invariabil
Articulat teama invariabil
Dativ-Genitiv temii invariabil
Vocativ ' '
  1. stare de neliniște și de tulburare provocată de un pericol care te amenință, de un rău care ți se poate întâmpla.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • Mi-e teamă că... = este posibil să..., mi se pare că...
  • A avea teamă de cineva (sau de ceva) = a se teme de cineva sau de ceva


Traduceri

Referințe