cratogen

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză cratogène.

Pronunție

  • AFI: /kra.to'ʤen/


Substantiv


Declinarea substantivului
cratogen
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cratogen cratogene
Articulat cratogenul cratogenele
Genitiv-Dativ cratogenului cratogenelor
Vocativ cratogenule cratogenelor
  1. regiune întinsă din scoarța pământului care într-o anumită perioadă nu a suferit mișcări de cutare, ci numai mișcări lente de ridicare sau de coborâre.
  2. platformă.


Traduceri

Anagrame

Referințe