croncănitură
română
Etimologie
Din a croncăni + sufixul -tură.
Pronunție
- AFI: /kron.kə.ni'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului croncănitură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | croncănitură | croncănituri |
| Articulat | croncănitura | croncăniturile |
| Genitiv-Dativ | croncăniturii | croncăniturilor |
| Vocativ | croncănitură | croncăniturilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online