cronometra

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză chronométrer.

Pronunție

  • AFI: /kro.no.me'tra/


Verb


Conjugarea verbului
cronometra
Infinitiv a cronometra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cronometrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cronometreze
Participiu cronometrat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a măsura durata unei acțiuni cu ajutorul unui cronometru.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe