crunta

română

Etimologie

Din latină cruentare.

Pronunție

• AFI: /krun'ta/

Verb

Conjugarea verbului (se) crunta
Infinitiv	a (se) crunta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) cruntez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) crunteze
Participiu	cruntat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (înv. și reg.) a se încrunta.

Cuvinte derivate

• cruntat
• încrunta

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cărunt
• cârnuț
• curant

Referințe

• DEX '98 via DEX online