cucovă

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /'ku.ko.və/

Substantiv

Declinarea substantivului cucovă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cucovă	cucove
Articulat	cucova	cucovele
Genitiv-Dativ	cucovei	cucovelor
Vocativ	cucovă	cucovelor

1. (reg.) specie de lebădă caracterizată printr-o umflătură neagră la rădăcina ciocului; lebădă de vară (Cygnus olor).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online