cucul

română

Etimologie

Din cuc.

Pronunție

• AFI: /ˈku.kul/

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru cuc.

---

franceză

(français)

Variante

• cul-cul, cucu

Etimologie

Formă hipocoristică pentru cul, produs prin reduplicare.

Pronunție

• AFI: /ky.ky/

Adjectiv

Declinarea adjectivului cucul
	Singular	Plural
Masculin	cucul	cuculs
Feminin	cucul	cuculs

1. banal, stupid, răsuflat
2. ridicol

Sinonime

• cucute
• 2: ridicule

Cuvinte derivate

• encuguler

Cuvinte compuse

• cucul la praline

Substantiv

cucul m., cuculs pl.

1. (fam.) cur

Sinonime

• cul

Expresii

• pan pan cucul, panpan cucul

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire