cultism
română
Etimologie
Din franceză cultisme.
Pronunție
- AFI: /kul'tism/
Substantiv
| Declinarea substantivului cultism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cultism | cultisme |
| Articulat | cultismul | cultismele |
| Genitiv-Dativ | cultismului | cultismelor |
| Vocativ | cultismule | cultismelor |
- afectare, bogăție căutată, artificială a stilului.
- greșeală de limbă a cărei origine o constituie dorința de a se exprima mai literar, mai puțin banal.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online