dorință

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : dorința

română

Etimologie

Din verbul a dori + sufixul -ință.

Pronunție

  • AFI: /do'rin.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dorință
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dorință dorințe
Articulat dorința dorințele
Genitiv-Dativ dorinței dorințelor
Vocativ ' '
  1. stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva.
    Și-a exprimat dorința de a...
  2. ceea ce constituie năzuința, aspirația cuiva.
  3. poftă, gust (de a mânca, de a bea ceva etc.).
  4. atracție erotică.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • (intl.) A duce dorința sus = a denunța


Traduceri

Referințe