cultivare
Aspect
Etimologie
Din a cultiva.
Pronunție
- AFI: /kul.ti'va.re/
Substantiv
Declinarea substantivului cultivare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cultivare | cultivări |
Articulat | cultivarea | cultivările |
Genitiv-Dativ | cultivării | cultivărilor |
Vocativ | cultivare | cultivărilor |
- acțiunea de a (se) cultiva; lucrarea pământului; educare, instruire, dezvoltare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online