cumetrel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cumătru + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /ku.me'trel/


Substantiv


Declinarea substantivului
cumetrel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cumetrel cumetrei
Articulat cumetrelul cumetreii
Genitiv-Dativ cumetrelului cumetreilor
Vocativ cumetrelule cumetreilor
  1. (pop.) diminutiv al lui cumătru.


Traduceri

Anagrame

Referințe