cumplit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din verbul a cumpli (învechit „a ucide” < latină).

Pronunție

  • AFI: /kumˈplit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cumplit
Singular Plural
Masculin cumplit cumpliți
Feminin cumplită cumplite
Neutru cumplit cumplite
  1. groaznic, teribil; crud, nemilos, feroce.
  2. (fam.; despre mâncăruri și băuturi) foarte bun, gustos.
  3. (adverbial; cu valoare de superlativ) tare, mult, extraordinar, strașnic.
  4. (înv.) zgârcit.


Traduceri

Etimologie

Din cumpli.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru cumpli.

Referințe