cupeu
română
Variante
Etimologie
Din franceză coupé.
Pronunție
- AFI: /kuˈpew
Substantiv
| Declinarea substantivului cupeu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cupeu | cupeuri |
| Articulat | cupeul | cupeurile |
| Genitiv-Dativ | cupeului | cupeurilor |
| Vocativ | cupeule | cupeurilor |
- trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închisă, în general cu două locuri, în care vizitiul stă în exteriorul caroseriei.
- compartiment de călători într-un vagon de cale ferată.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online