cupeu

română

Variante

• cupea

Etimologie

Din franceză coupé.

Pronunție

• AFI: /kuˈpew

Substantiv

Declinarea substantivului cupeu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cupeu	cupeuri
Articulat	cupeul	cupeurile
Genitiv-Dativ	cupeului	cupeurilor
Vocativ	cupeule	cupeurilor

1. trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închisă, în general cu două locuri, în care vizitiul stă în exteriorul caroseriei.
2. compartiment de călători într-un vagon de cale ferată.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online