cuplător

română

Etimologie

Din a cupla + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /ku.plə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului cuplător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cuplător	cuplători
Articulat	cuplătorul	cuplătorii
Genitiv-Dativ	cuplătorului	cuplătorilor
Vocativ	cuplătorule	cuplătorilor

1. lucrător miner însărcinat cu cuplarea vagonetelor.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• captorul

Referințe

• DEX '98 via DEX online