curentare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a curenta.

Pronunție

  • AFI: /ku.ren'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
curentare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curentare curentări
Articulat curentarea curentările
Genitiv-Dativ curentării curentărilor
Vocativ curentare curentărilor
  1. acțiunea de a (se) curenta și efectul ei.


Traduceri

Referințe