curierat

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din curier + sufixul -at.

Pronunție

  • AFI: /ku.ri.e'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
curierat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curierat curierate
Articulat curieratul curieratele
Genitiv-Dativ curieratului curieratelor
Vocativ curieratule curieratelor
  1. activitate a curierului.


Traduceri

Anagrame

Referințe