dăpăra

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină depilare.

Pronunție

  • AFI: /də.pə'ra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) dăpăra
Infinitiv a (se) dăpăra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) dapăr
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) dapere
Participiu dăpărat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) (pop.) a-și smulge părul din cap (de jale, de desperare etc.).
  2. (v.tranz. și refl.) (fam.) a (se) părui.


Traduceri

Anagrame

Referințe