desperare
Aspect
Variante
Etimologie
Pronunție
- AFI: /des.pe'ra.re/
Substantiv
Declinarea substantivului desperare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | desperare | desperări |
Articulat | desperarea | desperările |
Genitiv-Dativ | desperării | desperărilor |
Vocativ | ' | ' |
Sinonime
- deznădejde, (înv.) desperație; exasperare
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
- (loc. adv.) Cu desperare = (în mod) desperat, deznădăjduit; (fig.) (în legătură cu modul de a munci, de a se strădui etc. pentru ceva) din toate puterile, aprig.
Expresii
- A duce (sau a împinge pe cineva) la desperare = a face (pe cineva) să-și piardă nădejdea; a exaspera
Traduceri
acțiunea de a despera și (mai ales) rezultatul ei
|
|