dăscăleală
Etimologie
Pronunție
- AFI: /dəs.kə'le̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului dăscăleală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dăscăleală | dăscăleli |
| Articulat | dăscăleala | dăscălelile |
| Genitiv-Dativ | dăscălelii | dăscălelilor |
| Vocativ | dăscăleală | dăscălelilor |
- faptul de a dăscăli; cicăleală, dăscălitură.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online