dajnică

română

Etimologie

Din dajnic.

Pronunție

• AFI: /'daʒ.ni.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului dajnică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dajnică	dajnice
Articulat	dajnica	dajnicele
Genitiv-Dativ	dajnicei	dajnicelor
Vocativ	dajnico	dajnicelor

1. (înv.) persoană care plătea dajdie; birnică, contribuabilă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online