Sari la conținut

birnică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din birnic.

Pronunție

  • AFI: /'bir.ni.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
birnică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ birnică birnice
Articulat birnica birnicele
Genitiv-Dativ birnicei birnicelor
Vocativ birnico birnicelor
  1. (înv.) persoană care era supusă la bir; (p.gener.) contribuabiăl.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=birnică&oldid=748395”