dardă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din poloneză darda.

Pronunție

  • AFI: /'dar.də/


Substantiv


Declinarea substantivului
dardă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dardă darde
Articulat darda dardele
Genitiv-Dativ dardei dardelor
Vocativ dardă dardelor
  1. (înv.) suliță scurtă, armată cu un vârf de oțel, pentru împuns sau pentru aruncat, folosită în evul mediu.
  2. (rar) săgeată.


Traduceri

Referințe