săgeată

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
săgeată

română

Etimologie

Din latină sagitta.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
săgeată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ săgeată săgeți
Articulat săgeata săgețile
Dativ-Genitiv săgeții săgeților
Vocativ săgeată săgeților
  1. vergea de lemn, cu un vârf ascuțit (de fier, os, piatră) la un capăt, iar la celălalt cu două aripioare înguste, folosită în trecut (la unele populații și astăzi) ca proiectil de vânătoare sau de luptă, aruncată dintr-un arc încordat.
  2. (adverbial) foarte repede.
    Pornește săgeată.
  3. (fig.) vorbă, aluzie ironică sau răutăcioasă; înțepătură.
  4. indicator de direcție în formă de săgeată.
  5. fiecare dintre stâlpii caselor și pătulelor de la țară, care sunt fixați cu capătul de jos în grinzile temeliei și cu cel de sus în grinzile acoperișului.
  6. aripă la moara de vânt.
  7. prăjină lungă prinsă de cumpăna fântânii și având la capătul de jos ciutura sau găleata cu care se scoate apa.
  8. (mat.) distanța maximă dintre un arc de curbă și coarda care unește extremitățile lui.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe