debilitare
română
Etimologie
Din a (se) debilita.
Pronunție
- AFI: /de.bi.li'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului debilitare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | debilitare | debilitări |
| Articulat | debilitarea | debilitările |
| Genitiv-Dativ | debilitării | debilitărilor |
| Vocativ | debilitare | debilitărilor |
- faptul de a (se) debilita; debilitate.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online