debilitate

română

Etimologie

Din franceză débilité < latină debilitas, debilitatis.

Pronunție

• AFI: /de.bi.li'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului debilitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	debilitate	debilități
Articulat	debilitatea	debilitățile
Genitiv-Dativ	debilității	debilităților
Vocativ	debilitate	debilităților

1. faptul de fi debil; stare de slăbiciune a organismului, însoțită de scăderea rezistenței la eforturi și la boli, datorită subnutriției, unor boli cronice etc.

Cuvinte compuse

• debilitate mintală

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online