deborda

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză déborder.

Pronunție

  • AFI: /de.bor'da/


Verb


Conjugarea verbului
deborda
Infinitiv a deborda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
debordez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să debordeze
Participiu debordat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre ape curgătoare, la pers. 3) a ieși din albie; a se revărsa; (despre lichidul dintr-un vas) a da pe dinafară; (despre vase) a nu mai cuprinde conținutul, a lăsacurgă pe dinafară; a fi prea plin.
  2. (v.intranz. și tranz.) a vărsa, a vomita.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe