decocție
română
Etimologie
Din franceză décoction < latină decoctio.
Pronunție
- AFI: /de'kok.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului decocție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | decocție | decocții |
| Articulat | decocția | decocțiile |
| Genitiv-Dativ | decocției | decocțiilor |
| Vocativ | decocție | decocțiilor |
- fierbere a unor plante alimentare sau medicinale în apă, procedeu prin care se obține un decoct; (concr.) decoct.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online