De la Wikționar, dicționarul liber
Verb
Conjugarea verbului obține |
Infinitiv |
a obține |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
obțin, obțiu |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să obțină, obție |
Participiu |
obținut |
Conjugare |
III |
- (v.tranz.) a dobândi, a primi, a căpăta (ceva); a reuși să ajungă la..., a realiza ceva.
- Nu mai obțin un ban de la el.
- Au obținut o recoltă bogată.
- A obține o mare faimă, o mare experiență.
- Au obținut unele progrese.
Traduceri
a căpăta prin anumite eforturi
|
|
- japoneză: 手に入れる (日本語) (te ni ireru), 取得する (日本語) (shutoku suru)
- latină: assequor (Latina), consequor (Latina), impetro (Latina)
- maghiară: kap (magyar), megkap (magyar)
- neerlandeză: verkrijgen (Nederlands)
- papamiento: optené (Papiamentu)
- poloneză: otrzymać (polski), dostać (polski), uzyskać (polski)
- portugheză: obter (português)
- rusă: добывать (русский) (dobyvát’), добыть (русский) (dobýt’), доставать (русский) (dostavát’), достать (русский) (dostát’), получать (русский) (polučát’), получить (русский) (polučít’)
- spaniolă: obtener (español)
- suedeză: erhålla (svenska)
- telugu: సమకూర్చుకొను (తెలుగు) (samakoorchukonu)
- turcă: bulmak (Türkçe), almak (Türkçe)
|
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru obține.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru obține.