Sari la conținut

decolmata

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză décolmater.

Pronunție

  • AFI: /de.kol.ma'ta/


Verb


Conjugarea verbului
decolmata
Infinitiv a decolmata
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		decolmatez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să decolmateze
Participiu decolmatat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a curăța canale, bazine etc. de materialul aluvionar depus de apele curgătoare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=decolmata&oldid=743476”