deconsolidare
română
Etimologie
Din a deconsolida.
Pronunție
- AFI: /de.kon.so.li'da.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului deconsolidare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | deconsolidare | deconsolidări |
| Articulat | deconsolidarea | deconsolidările |
| Genitiv-Dativ | deconsolidării | deconsolidărilor |
| Vocativ | deconsolidare | deconsolidărilor |
- acțiunea de a deconsolida și rezultatul ei.
- (spec.) pierdere a legăturilor solide de coeziune dintre particulele unei roci.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online