defăimător
română
Etimologie
Din a defăima + sufixul -ător.
Pronunție
- AFI: /de.fəj.mə'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului defăimător | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | defăimător | defăimători |
| Feminin | defăimătoare | defăimătoare |
| Neutru | defăimător | defăimătoare |
- (adesea substantivat) care defăimează; de ocară.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online