defăimare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
defăimare

română

Etimologie

Din a defăima.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
defăimare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ defăimare defăimări
Articulat defăimarea defăimările
Genitiv-Dativ defăimării defăimărilor
Vocativ defăimare defăimărilor
  1. acțiunea de a defăima și rezultatul ei; bârfire, ponegrire, calomniere; dispreț, desconsiderare; umilire, batjocură.


Traduceri

Referințe