degețel

Degețele

română

Etimologie

Din deget + sufixul -el.

Pronunție

• AFI: /de.ʤe'ʦel/

Substantiv

Declinarea substantivului degețel
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	degețel	degețele
Articulat	degețelul	degețelele
Genitiv-Dativ	degețelului	degețelelor
Vocativ	degețelule	degețelelor

1. diminutiv al lui deget.

   Un degețel de copil.

2. (bot.) degetar.

Sinonime

• 1: degetuț
• 2: (bot.) degetar

Cuvinte compuse

• degețel-roșu

Cuvinte apropiate

• deget
• degetar
• degetariță
• degetărea
• degetărel
• degetăruț

Traduceri

degetuț

germană: Fingerchen (Deutsch) n., Fingerlein (Deutsch) n. italiană: ditino (italiano) m.

portugheză: dedinho (português) m.

plantă; floare

azeră: üskükotu (azərbaycanca) bielorusă: наперстаўка (беларуская) (naperstajka) f. bulgară: напръстник (български) (naprǎstnik) m. catalană: didalera (català) f. cehă: náprstník (čeština) m. chineză: 指頂花 (中文) (zhĭ dĭng huā) daneză: fingerbøl (dansk) c. engleză: foxglove (English) esperanto: digitalo (Esperanto) estoniană: sõrmkübar (eesti) finlandeză: sormustinkukka (suomi) franceză: digitale (français) f. georgiană: ფუტკარა (ქართული) (put'k'ara) germană: Fingerhut (Deutsch) m. greacă: χελιδονόχορτο (Ελληνικά) (chelidonóchorto) n. irlandeză: lus mór (Gaeilge) m., méaracán dearg (Gaeilge) m.

italiană: digitale (italiano) f. japoneză: 指ぬき (日本語) (ゆびぬき, yubinuki) lituaniană: rusmenė (lietuvių) macedoneană: бутин (македонски) (butin) maghiară: gyűszűvirág (magyar) neerlandeză: vingerhoedskruid (Nederlands) n. norvegiană: revebjelle (norsk) m.; revebjølle (norsk nynorsk) f. poloneză: naparstnica (polski) f. portugheză: dedaleira (português) f. retoromană: diclar (rumantsch) m. rusă: наперстянка (русский) (naperstjanka) f. slovacă: náprstník (slovenčina) m. sorabă de sus: naporst (hornjoserbsce) m. spaniolă: digital (español) f. suedeză: fingerborgsblomma (svenska) c. turcă: yüksük otu (Türkçe)

Referințe

• DEX '98 via DEX online