demagnetiza

română

Etimologie

Din franceză démagnétiser.

Pronunție

• AFI: /de.maɡ.ne.tiˈza/

Verb

Conjugarea verbului (se) demagnetiza
Infinitiv	a (se) demagnetiza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) demagnetizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) demagnetizeze
Participiu	demagnetizat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a pierde sau a face ca un corp să-și piardă proprietățile magnetice.

Cuvinte derivate

• demagnetizare
• demagnetizat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online