demarare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a demara.

Pronunție

  • AFI: /de.ma'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
demarare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ demarare demarări
Articulat demararea demarările
Dativ-Genitiv demarării demarărilor
Vocativ demarare demarărilor
  1. acțiunea de a demara și rezultatul ei; demaraj.


Traduceri

Referințe