demina

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză déminer.

Pronunție

  • AFI: /de.mi'na/


Verb


Conjugarea verbului
demina
Infinitiv a demina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
deminez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să demineze
Participiu deminat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înlătura, a curăța un loc de mine explozive.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe