demultiplica

română

Etimologie

Din franceză démultiplier (prin apropiere de multiplica).

Pronunție

• AFI: /de.mul.ti.pli'ka/

Verb

Conjugarea verbului demultiplica
Infinitiv	a demultiplica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	demultiplic
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să demultiplice
Participiu	demultiplicat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a transforma cu ajutorul unui angrenaj o mișcare de rotație în altă mișcare de rotație mai înceată.

Cuvinte derivate

• demultiplicare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online