încet

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină qu (i)etus.

Pronunție

  • AFI: /ɨn'ʧet/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
încet
Singular Plural
Masculin încet înceți
Feminin înceată încete
Neutru încet încete
  1. fără viteză; liniștit, lin, domol.
  2. (despre oameni) care reacționează cu întârziere, care face ceva în ritm lent.
  3. (despre judecată, gândire) care raționează cu greutate; greoi.
  4. (despre sunete, melodii etc.) cu intensitate scăzută, abia auzit.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adverb

  1. fără grabă, domol, binișor, alene; lin, pe nesimțite.
  2. (cu valoare de interjecție) binișor! nu așa tare!; fără zgomot!
  3. cu glas coborât; molcom, potolit.

Expresii

  • (Încetul) cu încetul sau încet-încet = puțin câte puțin, treptat, cu timpul


Traduceri

Anagrame

Referințe