den
 Vezi și : Den, DEN, den-, -den, deň, deŋ, dén, dèn, dèŋ, dēn, dēŋ, děŋ, dền, dëŋ, dən, đen |
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi |
(svenska)
Variante
Etimologie
Din suedeză veche þæn, forma de acuzativ pentru sā(r), care provine din limba nordică veche sá < proto-germanică *sa („acel, aceea; ăla, aia”).
Înrudit cu daneză den, æ, engleză than, faroeză tann, germană den, limba gotică 𐌸𐌰𐌽𐌰 (þana), islandeză þann, neerlandeză den, norvegiană (bokmål) den și norvegiană (nynorsk) dan, den.
Pronunție
Pronume
den c. (det n., genitiv: dess)
- (noțiuni abstracte) el, ea
- Den som lever får se
- (obiect direct) îl, l-, o
- Jag har tappat bort min nyckel. Har du sett den?
- (pron.dem.) acel, acea
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
Articol
den c.