Sari la conținut

det

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Det, DET, dét, dèt, dêt, dẹt, dệt, đét, đẹt, đệt
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

(svenska)

Variante

  • (dialectal) de'
  • (ortografie fonetică) de, d

Etimologie

Din suedeză veche þæt, dhet, care provine din limba nordică veche þat < proto-germanică *þat, forma de nominativ și acuzativ singular neutru pentru *sa).

Înrudit cu daneză det, engleză that, faroeză tað, hað, germană das, dass, limba gotică 𐌸𐌰𐍄𐌰 (þata), islandeză það, neerlandeză dat, het, norvegiană (bokmål) det și norvegiană (nynorsk) det, dat.

Pronunție

  • AFI: /dɛː/
  • AFI: /deː/
  • (pronunțat cu grijă) AFI: /dɛːt/, /deːt/
  • (neaccentuat, după un sunet sonor) AFI: /rɛ/
  • (neaccentuat, când este folosit ca clitic) AFI: /ɛt/


Pronume

det n. (den c., genitiv: dess)

  1. (persoana a III-a singular, referindu-se la substantive de gen neutru); el, ea
  2. (pronume impersonal, folosit fără referent ca subiect al unui verb impersonal)
    Det regnar.
  3. (pronume impersonal, folosit ca substituent pentru un subiect sau obiect); îl, l-, o
    Jag visste det!

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Nota Bene

Det nu este folosit pentru a spune ora: se folosește în schimb klockan („ceasul”), alternativ, den sau hon.

Pronume

det n.

  1. (pron.dem.) asta; acel, acea


Articol

det n.

  1. (articol definitiv) -ul, -a
    Det röda huset. - Casa roșie.

Referințe