denunțare

română

Etimologie

Din a denunța.

Pronunție

• AFI: /de.nun'ʦa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului denunțare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	denunțare	denunțări
Articulat	denunțarea	denunțările
Genitiv-Dativ	denunțării	denunțărilor
Vocativ	denunțare	denunțărilor

1. acțiunea de a denunța și rezultatul ei.
2. desfacere a unui contract sau a unui tratat prin manifestarea de voință unilaterală a uneia dintre părți.
3. denunț.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online