deplețiune

română

Etimologie

Din franceză déplétion < latină depletio.

Pronunție

• AFI: /de.ple.ʦiˈu.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului deplețiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	deplețiune	deplețiuni
Articulat	deplețiunea	deplețiunile
Genitiv-Dativ	deplețiunii	deplețiunilor
Vocativ	deplețiune	deplețiunilor

1. (med.) golire.
2. suprimare sau micșorare a unei obstrucții, a unei piedici în circulația fluidelor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online