Sari la conținut

deregla

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză dérégler.

Pronunție

  • AFI: /de.re'gla/


Verb


Conjugarea verbului
(se) deregla
Infinitiv a (se) deregla
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) dereglez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) deregleze
Participiu dereglat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a faceiasă sau a ieși din regimul normal, din funcționarea normală; a (se) defecta, a (se) deranja, a (se) strica.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe