Sari la conținut

derogare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a deroga.

Pronunție

  • AFI: /de.ro'ga.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
derogare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ derogare derogări
Articulat derogarea derogările
Genitiv-Dativ derogării derogărilor
Vocativ derogare derogărilor
  1. acțiunea de a deroga și rezultatul ei; abatere (excepțională) de la o lege, de la un regulament etc.


Traduceri

Referințe