regulament

română

Etimologie

Din latină regulamentum - conform italiană regulamento, franceză règlement, rusă реглемент (reglement).

Pronunție

• AFI: /re.gu.la'ment/

Substantiv

Declinarea substantivului regulament
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	regulament	regulamente
Articulat	regulamentul	regulamentele
Genitiv-Dativ	regulamentului	regulamentelor
Vocativ	regulamentule	regulamentelor

1. totalitatea instrucțiunilor, normelor și regulilor care stabilesc și asigură ordinea și bunul mers al unei organizații, al unei instituții, al unei întreprinderi etc., reglement.
2. norme elaborate de puterea executivă pentru aplicarea și completarea dispozițiilor unei legi.
3. totalitatea normelor după care se joacă un joc, un sport etc.

Cuvinte derivate

• regulamentar

Cuvinte compuse

• regulament de ordine interioară
• Regulamentul organic

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• agrementul

Referințe

• DEX '98 via DEX online