descuama

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză desquamer < latină desquamare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
(se) descuama
Infinitiv a (se) descuama
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) descuameze
Participiu descuamat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre epidermă) a se coji în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe