demasca

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză démasquer.

Pronunție

  • AFI: /de.mas'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) demasca
Infinitiv a (se) demasca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) demasc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) demaște
Participiu demascat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (-și) scoate masca.
  2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) arăta în adevărata lumină, a (-și) da pe față planurile, acțiunile, gândurile ascunse.
  3. (v.tranz. și refl.) a descoperi inamicului, prin nerespectarea regulilor de mascare, un obiectiv sau o acțiune ascunsă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe