descuamare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) descuama.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
descuamare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ descuamare descuamări
Articulat descuamarea descuamările
Genitiv-Dativ descuamării descuamărilor
Vocativ descuamare descuamărilor
  1. faptul de a se descuama; fenomen patologic de cojire a epidermei.


Traduceri

Anagrame

Referințe